Calinfanfotbal
Administrator
Data inscrierii: 09/Mar/2008
Mesaje: 25
|
 Trimis: 01/04/2008 18:33 Titlul subiectului: Organizarea atletismului în Romănia |
 |
|
În Romănia, atletismul apare ca sport la sfărșitul secolului XIX, în acest sens un rol însemnat revenind studenților romăni care studiau în țări occidentale (în special în Germania, Franța și Austria) care, în timpul vacanțelor, răspăndeau ideile atletismului și contribuiau la organizarea de întreceri sub forma alergerilor, săriturilor și aruncărilor.
Un rol important în începuturile atletismului, ca de altfel și al altor sporturi, l-a avut Legea instrucției din 1864, urmată de cea din 1879, cele douÄ cu referiri anume la introducerea obligatorie a gimnasticii (educația fizică) în școli și în armată. Adevăratul organizator și reformator al educației fizice școlare a fost omul de știință, ministrul Instrucției, Spiru Haret.
Primul concurs organizat se desfășoară în București, pe velodromul de la șosea, în 1882, la care participă elevi de la liceele "Sf. Sava" și "Matei Basarab".
In 1882 ia ființă " Societatea romănă de alergări pe jos", care însă, numai după 3 ani, se desființează. In același an (1882) se organizează o cursă cu semnificație legendară, București - Pitești - București (cca 220 km), care atrage la start un număr mare de concurenți, cei mai mulți abandonănd ; căștigă un soldat dintr-un regiment de munte, pe nume Ilie Gheorghe, în 48 ore și 4 minute.
In această perioadă L. Molnar publică la Miercurea Ciuc o carte intitulată "Atletismul" (1875), iar la Cluj, în 1879, lucrarea "Exerciții atletice".
In 1893 se organizează concursul de alergări din Cișmigiu, apoi în 1896, pe velodromul de la șosea din Capitală elevii de la liceul "Gh. Lazăr" se întrec la alergări, săritura în înălțime și aruncări.
In 1905 are loc prima competiție pe criterii de vărstă, tineri pănă la 16 ani și peste 16 ani.
In perioada 1906-1912, cu prilejul sărbătorilor școlare, se organizează întreceri la alergări și sărituri la mai multe licee din București, Ploiești, Craiova și Galați.
In 1912, în cadrul Federației Romăne a Societăților Sportive (F.R.S.S.) se înființează "Comisia de atletism, alergări pe jos si concursuri". în fapt, F.R.A. a 19-a federație pe lista mondială, care în 1923 se afiliază la I.A.A.F. Tot în 1912 se înființează la București mai multe societăți sportive școlare pe lângă liceele în care se practică atletismul (Sf. Sava, Gh. Lazăr, M. Viteazul ș.a.), precum și cluburile "Atheos" și "Maraton" pentru alergările de fond. In vara acelui an, în incinta hipodromului de la Băneasa, se organizează ĂźntĂąia ediție a Campionatului interșcolar (exclusiv pentru băieți). Performanțele (modeste) realizate sunt considerate primele recorduri naționale (13,5 la 100 m, 57,5 la 400 m, 1,10 m la săritura în înălțime, 9,92 m la aruncarea greutății etc).
Primele Campionate Naționale ale Romăniei se organizează în 1914, la 16 probe, numai pentru bărbați.
Primul teren de atletism se inaugurează la București în 1915, pe locul care ulterior devine "Stadionul Tineretului".
In 1919, un grup restrăns de atleți romăni a participat la Paris la o serbare internațională sportivă, singurul efect notabil, fiind locul VI la ștafeta 200+400+800+1600 m. După 2 ani, în 1921, săritorul in înălțime Iosif Ștefan căștigă un concurs în Slovenia, cu 1,71 m.
In 1922, la Brașov și la Cluj se organizează primele concursuri feminine, la probele de 60 m, lungime, înălțime, greutate, disc, suliță și săritura cu prăjina. În 1925, la Brașov, primele Campionate naționale feminine - la 7 probe și, în același an, primele Campionate ale juniorilor.
La Belgrad, în 1922, discobolul romăn Rudolf Uitz, cu o aruncare de 44,38 m obține un rezultat de valoare internațională (recordul mondial era de 47,85 m), în cadrul primului meci internațional Iugoslavia - Romănia. In anul următor, la Timișoara, se organizează ĂźntĂąiul triunghiular internațional : Romănia - Cehoslovacia - Jugoslavia, căștigat de atleții romăni.
In 1926 se inaugurează "Stadionul ANEF", care va deveni "Stadionul Republicii", gazda de mai tărziu, începănd cu 1948, a celor mai importante concursuri internaționale de atletism din Romănia. Tot în 1926 este semnalată performanța remarcabilă de 46,46 m, obținută la Viena de discobolul Ion David.
In 1927 se stabilește iniÈialul record universal pentru Romănia de către Ana Cicanici, la 3ooo m , care însă nu a putut fi omologat deoarece această probă, la acea dată, nu era oficializată la I..A.A.F.
In 1928, la J.O. (Amsterdam), o delegație a Romăniei din 10 atleți și 2 atlete participă pentru prima dată la o astfel de competiție. Tot în acest an se inaugurează prima ediție a Campionatelor Universitare în Romănia.
În 1930, la Atena, la prima ediție oficială a Jocurilor Balcanice (J.B.), atleții romăni se clasează pe locul II, după Grecia. In 1934, la ediția inaugurală a C.E., participă 4 atleți romăni.
În 1937, F.R.A. organizează la București, pentru prima dată, Jocurile Balcanice (J.B.).
In 1948 se deschide la București seria Campionatelor Internaționale ale Romăniei, care au ajuns tradiționale și nelipsite din Calendarele anuale ale F.R.A.. In același an, în fosta sală a Spitalului 303 (actuala sală de jocuri sportive a ANEFS), are loc debutantul concurs pe teren acoperit.
Atleți cu efecte remarcabile (după numărul performanÈelor naționale de seniori obținute) în perioada premergătoare celui de-al doilea război internaÈional și imediat după acesta : sprinterul Ion Moina (15), fondistul Dinu Cristea (13), sprinterul Ludovic Peter (12), semifondistul Ștefan Kabat (12), ciocănarii Lazăr Badea (10) și Dumitru Constantin (7), triplusaltistul Ferdinand Calistrat (8), prăjinistul Zeno Dragomir (6), semifondiștii Dumitru Tălmaciu (6) și Victor Firea (6), mărșăluitorul Dumitru Paraschivescu (6), sprinter-lungistul Ion Wiesenmayer (6), semifondista Edith Treybal (18), sprinterele Luiza Ernst (11) și Claudia Ruse (5).
Incepănd cu anul 1951 se acordă titluri de "Maestru al Sportului", "Maestru Emerit al Sportului" și "Antrenor Emerit"; pănă în anul 1998 s-au acordat 790 tittluri de MS, 54 MES și 80 AE.
Incepănd cu anul 1952 atleții romăni participă cu regularitate la toate marile competiții mondiale și europene.
Primii medaliați ai C.E. în aer lÄsat : Iolanda Balaș înălțime - loc II (Berna 1954), loc I (Stockholm 1958 și Belgrad 1962) ; Maria Diți-Diaconescu - suliță - și Zoltan Vamoș - 3ooo m obstacole - loc II (Belgrad 1962) ; Mihaela Peneș - suliță - loc II (Budapesta 1966). Primii finaliști olimpici la Helsinki 1952: Lia Manoliu (disc), Ion Soter (înălțime), Dumitru Paraschivescu și Ion Baboie (marș) s-u clasat pe locurile VII și VIII.
Primele medalii olimpice: Lia Manoliu (bronz) și Iolanda Balaș (aur), la Roma 1960. |
|
FAQ
Cautare
Membri
Grupuri
Inregistrare
Profil
Mesaje private
Autentificare
